Urmărirea veniturilor în executare silită
Noțiunea de venituri
Venitul constă într-o sumă de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau din proprietatea deținută, într-o perioadă de timp.
Cu alte cuvinte în materia executării silite termenul de venituri desemnează o categorie mai largă de câștiguri patrimoniale. In sprijinul acestei teze, și implicit a interpretării extensive a acestei noțiuni, vine și sintagma din art. 729 NCPC care prevede și cu privire la „venituri periodice” și „alte sume ce se plătesc periodic debitorului” și nu doar cu privire la salarii.
Așadar, la calculul venitului obținut de debitor urmează a fi luate in considerare toate veniturile primite de acestea în temeiul unui contract individual de muncă. Astfel, pe lângă salariul, vor fi luat în calcul toate sumele periodice primite de debitor în cadrul remunerării muncii pe care o prestează, cum ar fi sporuri, ore suplimentare, indemnizații sau alte asemene.
Limitele urmăririi veniturilor bănești
Noul cod de procedură civilă insituie o reglementare specială în legătură cu urmărirea acestor venituri. Astfel, salariile și celelalte venituri periodice ale debitorului, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului sunt și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență a acestuia nu pot fi urmărite decât în condițiile art. 729 NCPC. Totodată, potrivit prevederilor art. 150 alin. (2) din Legea 8/1996 nici sumele datorate autorilor nu pot fi urmărite decât cu respectarea exigentelor prevăzute în art. 729 NCPC.
Astfel, potrivit textului anterior enunțat salariile, pensiile și celelalte sume ce se plătesc periodic pot fi urmărite în următoarele limite:
- până la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
- până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Fixând anumite limite, legiuitorul a următit instituirea unui echilibru între necesitatea ocrotirii debitorului și imperativul satisfacerii unor creanțe.
Astfel, textul legal stabilește o insesizabilitate absolută, dar parțială cu privire la acest tip de venituri.
În ceea ce privește concursul de urmăriri, prev. alin. (2) din art. 729 NCPC prevede că „dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleași sume, urmărirea nu poate depăși jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afara de cazul în care legea prevede altfel”.
Tot ca măsură de protecție socială a fost introdusă și limitarea urmăririi a veniturilor mai mici decât salariul minim net pe economie. Pentru această categorie urmărirea poate avea loc doar asupra părții ce depășește jumatate din acest cuantum.
Tot din considerente de protecție socială legiuitor a stabilit o insesizabilitate relativă și parțială cu privire la veniturile provenite din ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă (…), precum și sumelel cuvenite șomerilor, potrivit legii. Aceste categorii expres prevăzute în alin. 4 al art. 728 NCPC nu pot fi urmărite decât de către un anumit tip de creditori ce au un anumit tip de obligații și doar în limita a jumatate din cuantumul acestora.
În fine, legiuitorul a prevăzut ca alocațiile de stat, indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, și alte asemenea indemnizații cu destinație specială să nu poată să fie urmărite pentru niciun fel de datorii, instituind astfel o insesizabilitate absolută și totală. Soluția este una firească dat fiind natura specială a acestor venituri și riscul ca urmărirea lor să deturneze însuși scopul pentru care acestea au fost acordate.
Este deosebit de important a menționa faptul că prevederile enunțate anteior au un caracter imperativ. Astfel cum art. 730 prevede: „renunțarea la beneficiul dispozițiilor prevăzute în articolele din prezenta secțiune, precum și urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziții sunt nule de drept”.
Așadar, reiese cu puterea evidenței atât din norma prevăzută în art. 729, dar și din 730 NCPC că principalul scop al instituirii acestor limitări este asigurarea protecției veniturilor din muncă ca principal mijloc de existență al debitorului.
Respectarea limitelor anterior amintite este un imperativ al exigențelor normelor execuționale. Urmărirea unor sume de bani cu încălcarea fracției legale este contrară legii.
Prin urmare, orice încălcare a acestor limite expres prevăzute de lege poate fi sancționată procedural prin formularea unei contestații la executare.
Pentru mai multe informații în legătură cu limitele urmăririi veniturilor echipa noastră vă stă la dispoziție.